Inger si demon!

Desi am dori sa parem interesati numai de viata noastrea, ei bine se prea observa ca nu este asa...
Aducem in calea noastra problemele altora dand- une silinta sa le rezolvam pentru ale uita pe cele care ne aparin. Creem, gandim, aducem in fata problemei mii de rezolvari cand problema deja e rezolvata.
Ce vreau sa spun??? Ei bine vreau sa spun, ca ne mintim pe noi insine, si- i mintim pe toti cei din jur... Ii mintim frumos ca sa se simta bine, ii mintim urat ca sa ne simtim bine si tot asa... continuam sa fim imbecili si sa bubuim ca niste petarde, asemenea celor care sunt aruncate acum sub geamul meu. Inselam suntem inselati, si ajungem la un punct cand ne dam seama ca nu mai putem avea incredere in nimeni, si nimeni nu mai are incredere in noi.
Mai avem putin si absolvim " magna cum laude" la interesele pe care le oferim poblemelor ce nu ne apartin si cu inca cateva felicitari in plus pentru minciunile pe care le gandim. Ca un MARE PARADOX.
< Daca nu ne gandim la problemele noastre, ne gandim la problemele lor, dar pana la urma ele nu devin problemele noastre? Daca incetam sa ne mai automintim ii mintim pe ceilalti, dar oare nu continuam sa ne mintim...? >
Ce " fragrance" minunat!
Lumea- n care traim abunda de fiare salbatice cu care ne- am obisnuit. Pana si restul care- si pastrasera putina decenta sau inbolnavit.
Ce putem face, cand se raspandeste si- i infecteaza pe toti?

Tot ce incerc sa spun este ca ma- m sa.................................